Editorial

Consecintele muncii peste hotare: abandonul educatiei in favoarea satisfactiilor materiale

Data postarii: 2007-11-09

Fenomenul muncii peste hotare a luat amploare in ultimii ani in randul romanilor. Din ce in ce mai multe familii considera munca in strainatate un punct forte al imbunatatirii situatiei financiare, chiar daca sunt fortati astfel sa-si lase copiii in grija rudelor. Studiile si sondajele efectuate au evidentiat si reactiile adverse ale acestui fenomen, astfel ca marea majoritate a romanilor care aleg aceasta optiune intampina probleme de reacomodare la venirea in tara, dificultati in familie, divorturi, etc.

Relatia cu copii este si ea ingreunata, deoarece, in cele mai multe cazuri, mamele revin cu un sentiment de vinovatie si incearca sa recupereze timpul pierdut printr-o afectiune exagerata, lucru neinteles de copii, mai ales de cei mici.

Munca in strainatate nu este un subiect de actualitate, acesta dezvoltandu-se inainte de 1989 cand multi dintre romani si-au aratat profesionalismul pe santiere sau in constructii. Insa cei care au hotarat sa plece atunci, au refuzat sa se mai intoarca in tara. In prezent, situatia este cu totul alta, romanii fiind cei care accepta munca de jos, mult prea umilitoare pentru occidentali. Romanii si-au calcat pe orgoliu si au ajuns sa culeaga capsunile spaniolilor si maslinele italienilor, ingrijesc batrani suferinzi pentru o suma mare de bani, fata de cea pe care ar fi putut sa o castige in Romania pentru aceeasi munca sau pentru un job onorabil. Si toate aceste eforturi in detrimentul educatiei propriilor copii. Este adevarat ca cei care pleaca peste hotare se gandesc in primul rand la viitorul familiei, insa un copil nu cunoaste sentimentul banilor munciti, el are nevoie de grija si atentia parintilor, de iubire si afectiune.

Munca peste granita a devenit un subiect-problema, fiind mult discutat mai ales in randul sociologilor care au realizat un portret-robot al romanului care pleaca. Astefel ca, deloc surprinzator, femeile detin primul loc in topul romanilor care au o meserie in strainatate. Si toate acestea pentru ca o femeile se adapteaza mult mai usor conditiilor dificile de munca, fie ca este vorba de munca in agricultura, in constructii sau in domeniul medical. De multe ori, sexul sau varsta copilului influenteaza decizia mamelor de a pleca, astfel ca marea majoritate a femeilor care muncesc peste hotare au copii majori, in principal fete, deoarece, se spune ca acestea sunt mai putin inclinate spre lucruri rele. Dar nu intotdeauna aceasta regula este respectata, mediul rural inregistrand un numar mare de femei care muncesc peste hotare si care isi abandoneaza copiii la varste fragede, lasandu-i in grija bunicilor a caror mentalitate si capacitate de a creste un copil nu atinge performantele unei educatii de nivel european. Puterea unui batran de a se lupta cu energia unui copil este scazuta, astfel ca cei mici isi construiesc idei proprii de a actiona si de a vedea lucrurile, imprumuta comportamentul colegilor de scoala sau de joaca fara a avea capacitatea de a separa lucrurile bune de cele rele. Tocmai de aceea, copiii trebuie supravegheati in permanenta, pentru a nu deveni, mai tarziu elevi-problema sau persoane cu capacitati scazute de integrare sociala.

La intrebarea „de ce pleaca romanii” raspunsurile sunt clare: economia Romaniei, traiul de viata scazut, salariile mici, pensii mizere..acestea sunt unele dintre motivele principale ale acestui fenomen al migratiei. Daca toate acestea s-ar rezolva in timp, ar exista sansa reducerii cazurilor de violenta sau a furturilor in randul minorilor. Dar cum nu toate aceste fapte pot fi puse in spatele parintilor fugari, nu putem decat sa traim cu speranta ca nivelul educatiei in Romania va cunoaste modificari drastice ale caror rezultate sa fie simtite in timp.

Parerea dumnevoastra: