Cuvinte cheie:
ingrijirea perusilor,
papagali,
perusi,
colivie,
animale de companie
Cum crestem perusii? Sfaturi despre ingrijirea perusilor
Data postarii: 2009-01-19
Desi exista mai multe specii de papagali, provenind in special din emisfera sudica (Australia, Noua Zeelanda, insulele din Pacific sau America de Sud), perusii sunt cei mai mici papagali potriviti ca animale de companie. Adusi din Australia, perusii au devenit rapid o alegere perfecta pentru cei care iubesc pasarile si nu au destul spatiu in casa pentru un animal sau o pasare mare. Cine sunt acesti perusi, veseli si iubitori?
Alegerea si intretinerea coliviei, hrana, sanatatea
Alegerea unui perus ca animal de companie este ideala, chiar daca locuiti singur sau aveti o familie numeroasa. Pe numele sau stiintific "Melopsittacus undulatus" (perusul ondulat), acest mic papagal este o pasare sociabila, vioaie, curioasa si inteligenta. Poate invata si sa vorbeasca, dar depinde de rabdarea cu care stapanul o va dresa pentru a o invata cuvinte. De obicei, masculul este mai receptiv decat femela si invata mai repede si mai bine, insa nu este neaparat o regula. De asemenea, persoanele care reusesc sa dreseze mai bine un papagal sunt femeile, deoarece au glasul mai subtire si papagalii il percep ca fiind mai apropiat de sunetele pe care le scot ei de obicei.
Perusii pot fi achizitionati singuri, in pereche sau chiar in numar mai mare de doi. Trebuie insa avut in vedere timpul pe care stapanul il poate petrece cu el, ca si spatiul de care dispune daca se doreste "cazarea" unui numar mai mare de perusi ca animalede companie.
Cei care au avut o singura data perusi, probabil au deprins cateva lucruri esentiale in legatura cu cresterea si ingrijirea lor, mai ales atunci cand papagalul a trait multi ani. De regula, un perus in captivitate poate trai pana la 9-10 ani, daca este perfect sanatos. Ca la orice pasare de dimensiuni mici, ingrijirea perusilor nu necesita multe ore pe zi, insa grija fata de ei trebuie sa fie consecventa.
Daca ati optat pentru o pereche de perusi sau daca doriti sa mai cumparati unul pentru a forma o pereche cu cel pe care il aveti deja, ganditi-va la dimensiunile coliviei. Pentru o pereche, ea trebuie sa fie spatioasa. Daca nu vi se pare scump si aveti si spatiu, puteti cumpara cea mai mare colivie pe care o gasiti - ideal este una dreptunghiulara, ce permite mobilitatea mare a perusilor si eventual cate un mic zbor cu avant, cand nu pot iesi afara. Daca aveti copii si o astfel de colivie e si mai potrivita, deoarece stiti ca nu-i veti putea lasa mereu liberi prin casa.
Colivia trebuie sa fie din otel inoxidabil, sa aiba atasate vase pentru mancare si apa, precum si bare si eventual inele suspendate pe care micul membru al familiei sa se poata catara si unde sa-si poata gasi locul de dormit. Partea inferioara trebuie sa aiba o tavita detasabila, pe care o puteti acoperi cu hartie alba. Atentie, nu de ziar, deoarece perusul are tendinta sa o ciuguleasca, iar cerneala de tipar este
toxica. Hartia se schimba la o zi sau doua, pentru ca ei sa nu stea cu piciorusele direct intr-o zona care genereaza multe bacterii. O data pe saptamana spalati si colivia cu apa fiarta, cu cat mai putin detergent (ca sa nu ramana pe bare), odata cu vasele de mancare si apa. Uneori o puteti dezinfecta cu spirt, dar trebuie sa o clatiti bine si sa asteptati sa se duca mirosul. Papagalii sunt foarte sensibili si orice miros ne-natural sau substanta artificiala poate cauza boli. Colivia nu trebuie asezata in curent. Gasiti un loc permanent in care s-o asezati. Dar sa nu fie nici izolata, departe de activitatile din casa, pt ca perusul se poate simti singur si parasit, daca n-are pereche.
Hrana sa e constituita de obicei din seminte de mei si combinatii pe care le gasiti in magazinele de specialitate. Si totusi, ingrijirea perusului trebuie sa cuprinda si o dieta cat mai variata. Insa, va trebui sa observati ce altceva mai manaca. Incercati, la inceput, sa-l testati: dati-i morcov ras, ou cu praf de coji de oua, patrunjel, marar, ardei sau alte verdeturi, chiar si salata (dar mai putin), paine si in general alimente usoare, care contin in mod natural vitamine. Se intampla de multe ori ca perusul sa doreasca sa guste din ceea ce mancati la masa: ii puteti da foarte putin, ca sa faca deosebirea intre gusturi, dar nu-l invatati, de exemplu, sa manance sarmale sau slanina, sau sa bea vreo bautura alcoolica! Unii din ei sunt atrasi de bere, deoarece contine drojdie, insa evitati sa intalneasca vreun pahar de alcool. Ii poate fi cu adevarat fatal.
Unii din ei reactioneaza cu spaima la anumite culori, cum ar fi rosu. De aceea pot evita morcovul sau jucariile cu rosu. In general, perusii sunt atrasi de culoarea verde (este culoarea lor in mediul natural, cea mai raspandita) si de galben sau portocaliu.
Nici papagalii nu sunt feriti de boli. Ca animal de companie, el va trebui protejat impotriva factorilor nocivi din locuinta: soare puternic, frig, zgomot mare, fum de tigara si aburi de alcool sau cei din bucatarie, miros de detergenti si parfum. Pot dezvolta boli respiratorii rapid. De asemenea, monitorizati starea picioarelor (foarte fragile, se pot rupe cand perusul nu aterizeaza cum trebuie sau se izbeste de obstacole in casa), nasul si ciocul (sa nu prezinte exrescente, secretii sau sangerari) si caderea penelor. Daca e prea frecventa (nu naparlesc permanent), e semn de boala. Apatia prelungita, lipsa poftei de mancare, lipsa scoaterii vreunui sunet o perioada indelungata, picoteala sau somnul prelungit - toate sunt semne ca vizita la medic nu poate fi amanata.
Dresajul lor poate dura de la cateva saptamani la cateva luni.Cheia e rabdarea - fara ea, el nu va intelege nimic din intentiile stapanului si poate ramane sperios sau poate reactiona foarte urat atunci cand acesta se apropie. Niciunul nu va sari pe deget din prima zi si nu va incepe sa vorbeasca - este nevoie de un efort sustinut, de cateva minute pe zi, pentru ca papagalul sa se obisnuiasca cu dumneavostra si ceilalti din casa. In orice caz, daca este singur, va fi mult mai receptiv la atentiile oferite si va coopera mai repede si mai bine.
Fiind animale de companie afectuoase, perusii stiu sa rasplateasac atentia si iubirea stapanilor, ciugulindu-le firele de par de langa ureche (atunci cand se afla pe umar). E semnul lor de a spune "te iubesc".
Sfaturi Info-ghid:
Niciodata, indiferent de comportamentul si temperamentul perusului, nu uitati ca aceste animale de companie sunt fiinte sociale si nu suporta bine izolarea si singuratatea. Chiar daca v-a enervat ceva la el, nu-l separati de restul lumii, caci simte aversiunile foarte repede.



