www.info-ghid.com
Odata cu patrunderea crestinismului, Duminica Floriilor este asociata cu intrarea lui Iisus Hristos in Iersusalim, cand a fost recunoscut si primit ca un rege. Ceea ce putini stiu este ca Floriile isi au originea in perioada precrestina cand avea loc sarbatoarea numita „Floralia"in cinstea zeitei romane Flora, zeita florilor si a primaverii. Prin aceasta sarbatoare se comemora primavara, invierea naturii, momentul infloririi primelor flori, a salciei si a pomilor fructiferi. Cu timpul, acestor semnificatii li s-au dat alte conotatii legate in principal de cultul mortilor (pomeni, curatirea mormintelor si a cimitirelor, asezarea de ramuri de salcii pe morminte, etc.). In duminica dinaintea Pastelui ramurile de salcii care inlocuiesc ramurile de palmier din Ierusalim simbolizeaza renasterea naturii, fertilitatea. Traditia spune ca, dupa ce au fost sfintite acestea se pot folosi la impodobirea icoanelor, a usilor, a ferestrelor sau la tratarea unor boli sau chiar la vraji ori descantece. La noi, Duminica Floriilor este celebrata in toata tara cu obiceiuri si traditii specifice zonei.
De Florii se sarbatoresc toti cei care la botez au primit numele de Florin sau Florina, Florentina, Florea sau nume de floare: Violeta, Camelia, Narcisa, Lacramioara, Anemona, Crina... In Duminica Floriilor cei care au tinut tot Postul Pastelui au dezlegare la peste si vin.
Duminica Floriilor, amestec de sacru si profan, simbolizeaza miracolul vietii si bucuria de a trai si face trecerea spre Saptamana Patimilor sau Saptamana Mare.
Saptamana dinaintea Pastelui, cunoscuta si ca Saptamana Mare, este, ca de altfel intreaga Sarbatoare a Pastelui, plina de semnificatii. Traditia spune ca in Saptamana Patimilor trebuie sa se faca curatenie: se curata curtile, se adancesc si se curata santurile, se varuiesc casele, se spala perdelele si mobilierul, se sterg geamurile, se aerisesc hainele, asternuturile sau covoarele. Mai mult, barbatii muncesc la camp pana in Joia Mare, iar apoi isi ajuta nevestele la treburile casnice. Fiecare zi a acestei Saptamani simbolizeaza ceva, insa cele mai importante sunt Joia si Vinerea. In Joia Mare oamenii se spovedesc si se impartasesc. Seara, lumea se duce la priveghi, iar la Denie (se vine cu flori la biserica si se trece de 3 ori pe sub masa) oamenii vin imbracati cu haine de doliu (haine din panza alba cusute cu negru). In aceasta zi se pot vopsi ouale. In Vinerea din Saptamana Patimilor, Vinerea Mare, se tine post negru si nu se lucreaza nimic, iar la biserica nu se trag clopotele. Ziua de vineri se incheie cu Prohodul Domnului, iar la sfarsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfantul Aer, pe sub care trec apoi credinciosii. Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastelui. Se pregatesc mancarurile traditionale: drobul, friptura de miel si borsul de miel. Unul dintre obiceiuri (care o sa placa doamnelor si domnisoarelor) vorbeste de faptul ca in noapte de Inviere si in zilele de Pasti este obligatoriu sa porti ceva nou: femeile o camasa, iar barbatii o palarie noua. Spre miezul noptii se merge la biserica ca sa se ia Lumina si apoi se revine acasa. La masa de Pasti se aduna toata familia unde se mananca miel si cozonac.
Fie ca respectati cu strictete traditiile si obiceiurile Pastelui, fie ca v-ati adaptat societatii actuale in care datinile sunt uitate, important este sa sarbatoriti pe cei cu nume de flori in Duminica Floriilor si sa va pregatiti in Saptamana Patimilor pentru un Paste Fericit!