Romanii, credinta si… Sarbatoarea Pastelui
Data postarii: 2008-04-08
Sarbatorile, in general, reprezinta acele momente ale vietii in care ar trebui sa ne indreptam atentia spre Biserica, spre credinta si spre fapte „marete”. Traditiile fiecarei sarbatori in parte sunt cele care ne fac sa ne amintim ca este timpul sa actionam altfel decat de obicei, cu mai multa ingaduire si speranta. Insa nu intotdeauna se intampla la fel... lumea moderna in care traim zi de zi a facut ca aceste sarbatori sa-si piarda farmecul si sa se transforme in prilejuri de distractii care lipseau cu desavarsire din viata bunicilor sau parintilor nostri.
Pastele face si el parte din sarbatorile care, treptat, treptat, si-au pierdut valoarea, traditiile si obiceiurile. Cati sunt cei care cunosc istoria Pastelui? Cati sunt cei care stiu ca Postul Pastelui are o semnificatie aparte in Biblie? Sunt intrebari ale caror raspunsuri nu au importanta pentru cei tineri, pentru cei care prefera sa petreaca Noaptea de Inviere in Biserica de dragul discutiilor intre prieteni, rude sau vecini, si nu din motive crestinesti. Ca de obicei, exista si exceptii, persoane care au principii si pentru care cerintele crestinesti si nivelul de cultura al Bisericii, ca institutie de stat reprezinta ceva.
Postul Pastelui are o semnificatie spirituala dubla, legata de istoria poporului evreu si de cea a lui Iisus Hristos. Postul inseamna, de fapt, confirmarea spiritualitatii si a eliberarii de moarte (pedeapsa eterna stabilita in urma pacatului pe care l-au comis Adam si Eva). In educatia multor tineri ai lumii moderne actuale, semnificatiile postului Pastelui sunt inexistente. Multi dintre noi privim credinta in Dumnezeu ca un remediu pentru problemelor de sanatate, de bani sau de familie (nimic de factura spirituala in aceste lucruri). In urma unor sondaje, multi au declarat ca tin postul Pastelui pentru ca „asa este bine", si nu pentru ca ar exista motive religioase care sa ii determine sa ia o astfel de decizie. Anumite lucruri sunt facute pentru ca „asa trebuie", fara prea multe intrebari, fara incercari de a afla legatura acestora cu istoria sau cu credintele strabune.
Din aceste motive, traditiile sarbatorii de Paste au ramas cele legate de masa imbelsugata si de „spectacolul" din Biserica si din afara acesteia in noaptea de Inviere. Nici macar traditia oualelor de Paste nu este cunoscuta asa cum ar trebui... se incondeiaza oua pentru ca asa „se obisnuieste", si nu pentru ca oul reprezinta (potrivit unor surse din folclor) sacrificiul, semnul viitorului si al elementelor primordiale (foc, pamant, apa, aer).
Daca privim sarbatoarea Pastelui si din alt punct de vedere (cel al faptelor „marete") ne dam seama ca nici la acest capitol romanii nu sunt suficient de pregatiti. Se tine postul Pastelui pentru ca asa este firesc... lumea devine pentru o scurta perioada de timp vegetariana, insa, nu renunta la lipsa de respect, vulgaritatea, invidia, lacomia... Toate acestea nu fac decat sa ne arate ca sarbatoarea Pastelui (si nu numai) nu este inteleasa la fel de toata lumea, ca nimeni nu este dispus sa faca sacrificii pentru a reinvia traditiile unei sarbatori strabune.


